Despre implantul dentar
Implantul dentar este o rădăcină din aliaj de titan care are ca scop înlocuirea unui dinte pierdut din diferite cauze. Materialele din care sunt fabricate implanturile dentare sunt biocompatibile și bioinerte astfel încât acestea nu pot fi respinse de către organismul în care sunt implantate. Pentru ca un implant să aibă o durată de viață cât mai lungă, acesta trebuie să fie înconjurat de țesut osos 1,5 - 2 mm. Oasele maxilare încep să se resoarbă natural odată cu pierderea dinților, astfel încât la 6 luni de la extracție, volumul pierdut poate să ajungă și la 60% din cel inițial. De aceea, este foarte important ca atunci când se extrage un dinte, medicul să fie minim invaziv astfel încât trauma chirurgicală să fie redusă la minim. În aceeași sedință medicul chirurg ia măsurile de prevenție a resorbției osoase sau de reconstrucție, dacă este cazul.
Longevitatea restaurărilor cu suport implantar depinde de poziționarea corectă a implanturilor în oasele maxilare. Forțele masticatorii (funcționale) trebuie să acționeze în axul implantului astfel încât acesta să sufere un proces de remodelare osoasă perimplantară minimă.
Peste 90% dintre intervențiile de chirurgie din clinica noastră necesită manopere de augmentare osoasă și de țesuturi moi în scopul obținerii de rezultate estetice și funcționale optime pe termen lung.
Regenerarea ghidată a ţesuturilor
Când înălțimea și grosimea osului este limitată, este necesar să se recurgă la regenerarea ghidată a ţesutului osos. Tehnicile de augmentare osoasă includ utilizarea unui biomaterial care menţine volumul osos:
- os care aparţine pacientului (autolog)
- os derivat din oase de animale (bovin sau cabalin) tratate în mod corespunzător (heterolog)
- materiale sintetice biocompatibile
- membrane pentru regenerare osoasă (resorbabile şi non-resorbabile).
Utilizarea de materiale pentru regenerarea țesutului moale:
- membranele produse din diferite materiale biocompatibile
- grefe obţinute de la pacient.
Regenerarea osoasă, în unele cazuri, poate fi făcută simultan cu introducerea implanturilor. În alte cazuri, augmentarea osoasă trebuie să se facă premergător inserării de implanturi dentare, urmând ca acestea să fie inserate în noul os format ulterior finalizării procesului biologic.
SINUS LIFT
Sinus lift se efectuează atunci când nu există o cantitate suficientă de os, dar se doreşte inserarea unor implanturi în zona laterală maxilară. Este o umplere parțială a sinusului maxilar, care are ca rezultat ridicarea podelei pentru a crea un sprijin biomecanic pentru implanturile care se vor insera. Pierderea dinților implică reducerea treptată a osului alveolar care îi susține și care conține rădăcinile lor. Această condiție este asociată cu creșterea volumului de aer în sinus. În plus, o atrofie la acest nivel este adesea asociată cu o densitate osoasă inadecvată pentru o stabilizare suficientă a implanturilor şi pentru a avea un rezultat favorabil în timp.